Ghidul toboganelor

Parcurile cu tobogane, acoperite sau nu, le oferă oportunităţi de distracţie iubitorilor de agrement acvatic, atât iarna, cât şi vara. Distracţiile acvatice şi probele de curaj îi mişcă deopotrivă pe cei tineri şi pe cei mai în vârstă,

dar nu este o raritate ca bunicii să se dea pe tobogane împreună cu nepoţii.

Avem acces la tobogane vara în parcurile acvatice şi în ştrandurile în aer liber sau în băi de agrement acoperite, dacă vremea este mai răcoroasă.
Din fericire, avem o ofertă din ce în ce mai variată în toată ţara: anumite tipuri de tobogane există peste tot, cum ar fi toboganele de concurs sau toboganele kamikaze şi există şi cele mai rare, cum ar fi toboganul-pendul.
Cei mici se pot bucura de coborâre pe toboganele scurte pentru copii, pe când cei mari pot coborî pe tobogane turn sau spirală, ce şerpuiesc pe câteva sute de metri. Pe traseele kamikaze cu pantă repede ajungem în apă într-o clipă. La capătul pentru adulţi, se coboară într-un bazin cu apă de minim 1-1,2 m. Recordul celui mai lung traseu este traseul temporar construit în Waimauku în Noua Zeelandă cu lungimea de 650 metri.
Ne vom îmbogăţi cu experienţe noi şi datorită formei lor: pe toboganul OZN ne învârtim roată-roată ca în final să cădem în apă, iar pe toboganul spirală trebuie să ne ţinem echilibrul stânga-dreapta în timpul coborârii.
Grupurile de prieteni se pot lua la întrecere pe toboganele cu 4-6  trasee, amplasate unul lângă celălalt, iar pe de altă parte, lăţimea toboganelor familiale face posibilă coborârea mai multor persoane, ţinându-se unele de altele, asigurându-le astfel o adevărată experienţă de familie.
Traseele pot fi clasificate în funcţie de gradul lor de dificultate: uşor, de ex. toboganele familiale, medii sau foarte grele, de ex. kamikaze, aventură sau OZN. Înainte de a face faţă acestor probe de curaj, se recomandă să vă antrenaţi pe tobogane mai scurte sau cu o cădere mai lină.
Prin ţevi circulă apă călduţă în vederea evitării situaţiilor neplăcute. Coborârea se face fie pe apă, fie pe covoare speciale (tobogan zburător), fie pe colac (rafting). Se poate coborî şi pe colace de două persoane, ceea ce le oferă clienţilor parcului o experienţă şi mai palpitantă.
Pot fi deschise sau complet închise, conferind experienţe diferite. Acestea din urmă nu se recomandă tuturor. Lumina ce mijeşte prin ţevile adesea închise la culoare oferă un efect interesant. De aceea, coborârea pe toboganul numit gaura neagră se recomandă doar celor curajoşi cărora nu le este frică de întuneric. Ba mai mult, ne putem întâlni cu efecte luminoase şi sonore şi cu afişaj indicând timpul de coborâre.
Pentru a ajunge la punctul de plecare, adesea trebuie să urcăm scările, dar putem porni şi de la înălţimea turnului (de ex. de la 30 de metri în cazul toboganelor-turn), unde se ajunge cu liftul.
Vă urăm spor la coborâre!